SCURT'A, scurtez, vb. I. 1. Tranz. A micsora lungimea sau înălţimea unui obiect, a reduce din lungime sau din înălţime, a face mai scurt. ◊ Expr. A scurta cuiva ghearele = a pune pe cineva în imposibilitate de a (mai) face rău. A scurta cuiva limba = a pune pe cineva în imposibilitate de a bârfi. ♦ (Înv.) A omorî, a executa (prin tăierea capului). 2. Tranz. A alege si a parcurge distanţa cea mai scurtă între două puncte; a evita ocolurile, a merge direct. 3. Tranz. si refl. A face să dureze (sau să pară că durează) ori a dura mai puţin. ♦ Intranz. si tranz. A vorbi concis. - Lat. excurtare.
Sursă : DEX'98 (62903)  - ionel_bufu

A (se) scurta ≠ a (se) lungi
Sursă : Antonime (68471)  - siveco

A scurta ≠ a alungi, a prelungi
Sursă : Antonime (69099)  - siveco

SC'URTĂ s. v. adenită.
Sursă : Sinonime (208856)  - siveco

SC'URTĂ s. (MED.) uimă, (reg.) moimă, (Mold.) bosoalcă.
Sursă : Sinonime (208855)  - siveco

SCURT'A vb. v. ajunge, decapita, prinde, reduce, simplifica, tăia.
Sursă : Sinonime (208850)  - siveco

SCURT'A vb. 1. a micsora, a prescurta, a reduce. (Mai ~ din text.) 2. v. prescurta. 3. v. abrevia. 4. (reg.) a reteza. (A ~ o haină.) 5. a tăia. (Mai ~ din poale.) 6. a tăia. (A ~ drumul peste câmp.) 7. v. micsora.
Sursă : Sinonime (208849)  - siveco

scurt'a vb., ind. prez. 1 sg. scurt'ez, 3 sg. si pl. scurte'ază
Sursă : DOR (281002)  - siveco

A SCURT//'A ~'ez tranz. (dimensiuni, distanţe, termeni etc.) A face să se scurteze. ~ o rochie. ~ drumul. ◊ ~ limba (cuiva) a face (pe cineva) să tacă, punând în imposibilitatea de a bârfi. ~ vorba a pune capăt discuţiei. /Din scurt
Sursă : NODEX (352830)  - siveco

A SE SCURT//'A pers. 3 se ~e'ază intranz. A deveni (mai) scurt; a se reduce; a se micsora. /Din scurt
Sursă : NODEX (352831)  - siveco